Un mişel, cine gândeşte ceva urât

O agitaţie ciudată i-a apucat pe foiletoniştii germani. Motivul este o tânără de 18 ani. Valurile enervării generale au pornit însă deja când fata era încă minoră. Declanşorul: un roman.

Este vorba de Helene Hegemann şi romanul ei Axolotl Roadkill - un debut literar. De fapt, nimic deosebit, dacă ne gândim că în ultimii ani scena literară germană a cunoscut şi o fază a "literaturii de dominşoară". Am putea deci vorbi de o revenire mai mult sau mai puţin reuşită, dacă nu s-ar fi găsit cineva care într-o bună zi a constatat că scriitoarea, încă minoră, a copiat unele pasaje din romanul Strobo, scris şi publicat pe blog de Airen.

Numai Helene Hegemann care începuse încet dar sigur să urce pe diferitele liste de bestselluri a rămas calmă, declarând nonşalantă că, după percepţia dumneaei, nu a furat, ci a "montat meterialul în cauză doar într-un context propriu".

Iată şi motivul agitaţiei ciudate a criticii literare din Germania. S-ar putea să nici nu fie vorba de plagiat, ci doar de o nouă formă literară. Foiletoniştii au părăsit repede terenul de dezbatere a purei critici literare şi au început să se atace reciproc. Cunoscuta Iris Radisch, critic literar cu mare priză la public, a zărit chiar şi o luptă acerbă între masculii criticii şi femelele beletristicii.

Până a venit Jürgen Graf, savant literar la Universitatea din Koblenz, cu subiectele de cercetare "structuri experimentale de povestire" şi "estetica de montaj", şi le-a explicat tuturor de ce s-au enervat degeaba. În eseul său din săptămânalul DIE ZEIT (18 februarie 2010) scrie printre altele: "În ştiinţă plagiatul este un delict grav. O copiere demascată îl costă pe un savant renumele şi uneori chiar şi cariera. Dar literatura este artă şi aceasta are alte reguli decât ştiinţa. Libertatea artistică nu permite numai prelucrarea unui material existent, ci această metodă de lucru cu alte texte a generat în secolul XX chiar o estetică nouă, estetica de montaj."

Şi acum? Domişoara Hegemann a trecut peste pragul adolescenţei. Happy Birthday! Mare chef în catacombele-techno a clubului berlinez Tresor. Toţi au fost de faţă şi au sărbătorit mai mult sau mai puţin împreună: gaşca puştoaicei şi reprezentanţi de seamă ai vieţii literare. Am ratat - noi, ceilalţi care n-am fost de faţă - oare legalizarea plagiatului literar. Oricum: între timp a apărut şi romanul lui Airen în librării şi se vinde bine. Un mişel, cine gândeşte ceva urât.

Anton Delagiarmata