Dienstag, 7. Dezember 2010

Mensch, Ţaţă!

         Die CNSAS in Bukarest - des is die Behörde, wu mer sich sei Securitateakte onschaue un kopeere kann - hot net norr vill Dosare mit klennre un greeßre Schweinereie, sondern aah e Bibliothek mit vill Bicher, dicke un dinne, un Zeitschrifte. Dort find merr die vruckteste Sache, zum Beispiel vum Martin Luther e Broschüre, 78 Seite und vier Landkarte, mi'm Titel Neues Testament. Nach deutscher Übersetzung. Erschien is des Bichlche 1935 in Berlin im Verlag Britische und Ausländische Bibelgesellschaft. Sie hun sich halt um alles gekimmert, die Leit vun der Securitate. Des gheert sich aah so, wann merr sei Geld ehrlich verdiene will.

           Asso wann so e perfekti Organisation sich net aah um uns Banater Schwowe gekimmert hätt, wär des e echti Beleidichung; net norr weil de Luther zu dee annre gheert hot, odder besser gsaat, die annre gegrind hot, die Protestante, sondern vor allem, weil mer zumindest genau so gute Patriote ware wie die Sachse. Ja, mer Sachse un Schwowe ware sogar bessre rumänische Staatsbirger wie die Rumänre. Wer des gsaat hot? Na ka Geringere wie de rumänisch Historiker Silviu B. Moldovan.

           Vormjohr is im Verlagshaus Demiurg in Iaşi e Buch mi'm Titel Convergenţe istorice şi geopolitice. Omagiu Profesorului Horia Dumitrescu erschien. In dem Sammelband, der wu vun Stela Cheptea un Gh. Buzatu zammgstellt is wor, gebts aah e Material vum Silviu B. Moldovan mit dem lange Titel Emigrarea în masă a populaţiei de origine germană din judeţul Timiş, între propagandă şi tendinţă firească. O sinteză informativă din 1980. Un in dem Buch steht aah der Satz: Nu credem că exagerăm dacă afirmăm că, în numeroase prilejuri cotidiene, minoritarii germani manifestau un grad de patriotism mai ridicat decât cel al multor români. Kaafe kann merr sich mit dem zwaar nicks, awwer es is immerhin e Anerkennung vun ooner wissenschaftlicher Seit.

Der rumänisch Historiker hot forr sei Thema e Analyse vum Inspectoratul Judeţean Timiş al Ministerului de Interne, Serviciul I/A, vum 26. März 1980, ausgewert un des Dokument aah als Anhang zu seim Essay veröffentlicht. Des Papier vun der Temeswarer Securitate is unerschrieb vum lt. col Pădurariu Nicolae un hot aah e ewich lange Titel: Analiza măsurilor luate şi rezultatele obţinute în combaterea şi contracararea propagandei de emigrare desfăşurată de cercurile reacţionare din străinătate. Concluzii privind îmbunătăţirea muncii pe această linie. Es hot nateerlich de Vermerk Strict secret getraa. 

Zum Glick is ka Fodm so dinn gspunn, dass er net an die Sunn kummt. So is des Strict secret heit halt allgemein zugänglich.De Owerschtleitnant Pădurariu hot in seiner Securitatelaufbahn aah vill Briefe geles, noch bevor die Empfänger se kriet hun. Un er ziteert in seim Bericht aus so Briefe un raporteert aah, was der oon odder anner Schwob ehm odder seine Mitarweter als Ausreiseargummente alles präsenteert hun. De Wissenschaftler hot zwar die im Securitatebericht ausgschriebne Nome net ganz iwernomm, er hot norr de Vornome un vum Familienome die Initiale benutzt. Weil er die betroffende Persone schone will, schreibt er in ooner Fußzeil.

 Awwer wann merr grad neigeerich is - ich gheer net zu der Kategorie -, no kummt merr bei dem oon odder anner schun druf, wer gemoont is. Unser Owerschtleitnant hot aah Johrmarker in seim Dokument erwähnt. Ich werr die Stelle einfach abschreiwe. 

1.) - cetăţeanul vest-german F[...] Francisc, plecat din comuna Giarmata în 1975, adresându-se fostului său prieten N[...] Francisc din aceeaşi localitate, arată printre altele: „…Sper că şi la cei 50 de ani ai tăi vei face tot ce este posibil să pleci de acolo. Este un lucru dovedit că toţi acei care au vrut să plece au plecat până la urmă chiar dacă a durat 17 ani, ca la noi. Este păcat pentru fiecare zi, mai bine zis pentru fiecare minut pe care-l trăieşti acolo. Cu toate că avem 50 de ani, ştim că atât cât vom mai trăi vom fi între oameni cu oamenii. Nici unul dintre cei ce sunt aici nu s-ar mai întoarce în România, cu toate că unii şi-au lăsat acolo familiile, casele, şi-au riscat viaţa şi au venit în necunoscut. Şi toţi aceştia nu au venit în Germania pentru faptul că ar fi răbdat de foame în România, sau nu le-a mers bine din punct de vedere material, ci pentru faptul că nu au avut un viitor în faţă, au venit să trăiască în libertate cu poporul lor … deci fiţi atenţi să nu fiţi ultimii acolo…”.
S-au luat măsuri ca F[...] Francisc să fie declarat indezirabil.

2.) - Profesorul S[...] Iosif din comuna Giarmata cunoscut cu intenţii de plecare din ţară, afirmă că îl frământă situaţia că în şcoala din Giarmata din an în an sunt mai puţini copii de naţionalitate germană şi cu timpul se vor desfiinţa şcolile în limba germană, motiv pentru care mulţi cetăţeni vor să plece înainte de a se întâmpla acest lucru. 

            3.) - Astfel, numita B[...] Eva din comuna Giarmata al cărei ginere pe nume K[...] Matei (fost Slomr) a plecat legal din ţară, în 1979 afirmă că cel în cauză lucrează la o uzină şi câştigă foarte bine, a primit locuinţă corespunzătoare compusă din 3 camere, şi că în acest interval de timp şi-ar fi cumpărat bunuri pe care în România nu reuşea să le facă nici în 5 ani, motiv pentru care îşi îndeamnă părinţii să lase tot aici şi să meargă în R.F. Germania, întrucât nu vor avea nimic de regretat.

             4.) -  K[...] Anton din comuna Giarmata arată că cele două fiice ale sale au plecat cu soţii în R.F. Germania şi întotdeauna au spus că pentru tinerii care pot lucra viaţa este mai ieftină acolo ca la noi, fcând comparaţie cu costul diverselor produse din românia şi R..F. Germania.


             Na was soll merr do noch soon. Ich sin jetz recht stolz. Mer hatte in Johrmark net norr Spitzle ghat. Sogar kloone Dissidente hot's gewwe. Wann ich gut informeert sin, hot die Filiale Temeswar vun der SLOMR (Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România) norr 16 Mitglieder ghat. Des haaßt, wann ich de K[.....] Matei aah net kenn, so misst de Carl Gibson vun Sacklas ne umso besser kenn.

            Des moont jedenfalls de Berns Toni.

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen