Dienstag, 23. Oktober 2012

Vrând-nevrând imigrant


Nemţii cunosc noţiunea „Migrationshintergrund”. Tradus în lb. română cu ajutorul dicţionarului am putea folosi varianta „fundal de imigrant”. De fapt este vorba de cetăţenii din Germania (nu neapărat cu cetăţenia germană) care au venit cândva din alte părţi ale lumii în această ţară, deci migranţi. Biroul Federal de Statistică (Statistische Bundesamt) din Wiesbaden îi consideră şi pe cetăţenii născuţi în Germania, însă având o parte dintre părinţi (mamă sau tată) cu o biografie de imigrant, ca fiind cetăţeni cu „fundal de imigrant”. Astfel în Germania trăiesc 17,5 milioane de oameni cu „fundal de imigrant”. Statisticile nu fac nici o deosebire între cei imigraţi din Africa sau Asia şi cei veniţi din Europa de Est sau Sudest. Nici naţionalitatea nu joacă vreun rol în procesul de înregistrare. Deci, cu toate că fiica mea s-a născut în Germania, face şi ea parte din categoria cetăţenilor germani cu „fundal de imigrant” – chiar dacă părinţii sunt şvabi bănăţeni, deci germani.

Mai ales această nediferenţiere după criterii naţionale îi iritează, sau chiar îi supără pe unii dintre şvabii şi saşii veniţi – adică imigraţi – din România. Un funcţionar al organizaţiei şvabilor bănăţeni, Landsmannschaft der Banater Schwaben, mi-a atras odată într-o discuţie clar şi concis atenţia că „noi nu suntem imigranţi, ci Aussiedler”. Eu personal nu am avut niciodată probleme cu statutul de imigrant în Germania - nu însă şi cu cel de exilant. Sunt destui care se consideră exilaţi, cu toate că au plecat de voie bună şi nesiliţi de nimeni din România. Păi, cine n-ar vrea să fie un Ovid?

Statisticile sunt însă necruţătoare. Doar sunt calculate de programe de computer. Oraşul în care trăiesc de aproape 30 de ani, Ingolstadt, foloseşte programul MigraPro. După calculele sale, în oraşul de pe Dunăre au fost înregistraţi la sfârşitul anului trecut 126.500 de locuitori. 49.200, deci 39% din totalul populaţiei oraşului, au un „fundal de imigrant”. Programul MigraPro îi consideră pe toţi cei care nu s-au născut în Germania şi care au venit după 1 ianuarie 1964 în Germania ca cetăţeni cu „fundal de imigrant”. Nu contează dacă aceste persoane sunt străini sau germani.

Din statistica publicată de Primăria Ingolstadt se poate vedea că majoritatea migranţilor a venit din ţările fostei URSS, şi anume 12.000. Deja pe locul doi se află migranţii din România cu 9.300 de persoane şi abia atunci vin turcii cu 7.800 de persoane. Deci, vrând-nevrând, saşii şi şvabii din România sunt şi ei migranţi în Germania, exact ca românii care s-au stabilit în această ţară. O altă statistică din „Anuarul statistic” al oraşului arată că la 31 decembrie 2011 au trăit în oraşul Ingolstadt 1012 persoane cu cetăţenie română şi 12 persoane cu cetăţenie moldovenească. Dar şi aici trebuie remarcat faptul că nu toţi etnicii germani din România au renunţat la cetăţenia română, aşa că nu se poate citi din această statistică câţi români trăiesc în oraşul Ingolstadt.


Anton Delagiarmata

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen