Dienstag, 18. Juni 2013

Un sindicat german îşi exprimă aşteptările şi cerinţele la adresa partidelor

Sindicatul IG Metall este cel mai mare sindicat din lume, cu 2,3 milioane de membrii. Realizările, sau mai precis victoriile acestui sindicat sunt impresionante. În anii 50 ai secolului trecut au fost dobândite timpul de muncă pe săptămână de 44 de ore, de la 48 de ore, şi plata salariului în caz de boală. Decada următoare a fost marcată de lupta victorioasă pentru o nouă reducere a timpului de muncă la 40 de ore pe săptămână şi obţinerea unui acord asupra acordării unui bani de concediu. În anii 1970 a fost întrodus sistemul de prestare pentru avere (Vermögenswirksame Leistung). Întreprinderea a plătiti fiecărui angajat suma de 26, mai tîrziu  39, de mărci, dacă acesta a depus banii într-un fond de economii cu o durată de depunere de cel puţin şapte ani. O altă victorie importantă a fost obţinerea unei protecţii de concediere pentru muncitori mai în vârstă de 53 de ani. În deceniul 80 IG Metall a obţinut pentru membrii săi reducerea săptămânii de lucru la 37 de ore. Un acord tarifar a falicitat intrarea în pensie la 58 de ani. În anii ’90 sindicatul a fost preocupat de o oarecare egalizare a salariilor în estul şi vestul Germaniei, după unire. Săptămâna de lucru a fost redusă la 35 de ore. În anii 2000 a fost obţinut un accord cu organizaţia întreprinzătorilor care prevedea un model de reducere a timpului de muncă pentru cei vârstnici în schimbul angajarii unui număr echivalent de tineri. A fost creat şi o pensie particulară, aşa zisa Metall-Rente (pensia Metall), sub patrimoniul comun al sindicatului şi a antreprenorilor. Perioada până în anul 2010 a fost de fapt marcată de criza economică. IG Metall s-a luptat cu succes pentru programe economice care au avut ca scop păstrarea locurilor de muncă. Astea sunt numai unele din realizările acestui sindicat puternic. În toată această perioadă de după cel de-al doilea război mondial au crescut şi salariile în mod continuu. Nici una din aceste dobândiri nu putea fi realizată fără o luptă continuă, zi de zi, cu reprezentanţii concernelor şi intreprinderilor mici şi mijlocii.

Au fost ani când sindicatul IG Metall a ocupat şi poziţii politice clare, şi anume alături de social-democraţia germană. Un lucru firesc, cu explicaţii în istoria luptei de clasă din Germania. Partidul Social Democrat (SPD) s-a născut acum 150 de ani din rândul proletariatului, chiar dacă conducătorii ei nu au fost neapărat muncitori, ci reprezentanţi ai burgheziei. În anii din urmă vocea politică a sindicatului a fost destul de pasivă. Asta nu a fost întotdeauna aşa, sindicatul ocupând cândva poziţii clare în campaniile electorale. Acum se pare că are loc o nouă orientare spre o poziţionare politică descifrabilă pentru muncitorimea germană.

Motivul este limpede: fenomenul globalizării a dus la o înrăutăţire a situaţiei proletarilor germani. Folosesc aici intenţionat noţiunea de proletari, fiindcă urmările deschiderii pieţelor de muncă şi liberalizării circulaţiei capitalului se simt în Germania preponderent în halele de producţie şi mai puţin în centrele de cercetare. Multe locuri de muncă au fost externalizate, iar altele au fost transformate în locuri de muncă în antrepriză. Aceşti muncitori efectuează aceleaşi munci sau servicii ca angajaţii firmelor, însă la o remunerare mult mai mică. Astfel s-a creat o pătură socială mult mai săracă ca renumitul Mittelstand, pătura de mijloc, a societăţii germane. Un alt aspect destul de deprimant este ridicarea treptată a vîrstei de pensionare la 67 de ani. 

Balkan-Brass-Band "Kajn Forspil"
cântă pentru o viaţă mai bună
Anul acesta au loc alegerile parlamentare (22 septembrie). Şi sindicatul IG Metall îşi exprimă cerinţele adresate clasei politice. O face de data asta prin adevărate serbări populare, încercând să mobilizeze masele largi în oraşele ţării pentru o politică de dreptate pe piaţa muncii. Sâmbătă sindicatul a organizat la Ingolstadt o zi de familie sub titlul „Serbare pentru viitor - Schimb de orientare pentru o politică mai bună şi o viaţă bună”. Timp de şase ore s-au perindat pe un podiu formaţii de muzică şi diverşi funcţionari ai sindicatului care în interviuri şi cuvântări (scurte) au pledat pentru o politică mai socială, orientată mai mult după necesităţile oamenilor muncii şi mai puţin după cele ale intreprinderilor şi ale concernelor.

Jörg Schlagbauer, unul dintre cei mai influenţi sindicalişti de la Audi, a cerut o codeterminare (Mitbestimmung) mai mare în intreprinderi. Numai aşa vor putea fi stopate evoluţiile nu prea îmbucurătoare pe piaţa muncii din Germania. Dar şi el a rămas dator să spună pe nume care dintre partidele germane ar trebui aleasă pentru atingerea acestui ţel. Şi asta cu toate că există voci care îl văd pe Schlagbauer ca un candidat pentru postul de primar în oraşul de pe Dunăre, candidat al Partidului Social Democrat (SPD). Alegerile comunale vor avea loc anul viitor.

Anton Delagiarmata

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen