Freitag, 12. Februar 2010

Westerwelle şi Hartz IV

Ajutorul de şomaj în Germania se numeşte Hartz IV - după Peter Hartz care a prezidat în anul 2002 o comisie, instalată de cancelarul Gerhard Schröder (SPD), cu mandatul de a reforma sistemul social din Germania. Agenda 2010 s-a numit programul guvernului social-democrat-ecologist de atunci.

Săptămâna aceasta, deci exact în anul 2010, tribunalul constituţional suprem din Karlsruhe, Bundesverfassungsgericht, a formulat o judecată despre Hartz IV, arătând că felul în care contribuţiile sociale au fost calculate contravine constituţiei. Mare tămbălău în Germania: partidele de la guvernare, CDU/CSU (creştinii) şi FDP (liberalii) caută să interpreteze judecata în fel şi chip - doar trebuie să plătească -, pe când sindicatele şi partidul DIE LINKEN salută decizia tribunalului suprem. SPD (social-democraţii) şi DIE GRÜNEN (ecologiştii) stau cuminţi, ceea ce nu-i de mirare.

Acum Guido Westerwelle, ministrul de externe, vicecancelarul şi preşedintele FDP-ului, a incitat spiritele şi mai mult, declarând că cine promite poporului bunăstare fără efort invită la o decadenţă romană aidoma aceleia din ultima perioadă a imperiului şi că discuţia despre judecata de la Karlsruhe ar avea caracteristici socialiste. Să nu uităm că clientela politică a liberalilor a fost întotdeauna clasa întreprinzătorilor, medicilor, bancherilor etc. Pe timpuri i s-a spus partidul dentiştilor.

Dar să ne uităm şi la facte. Conform unei statistici a Institutului pentru Economie din Köln, primeşte o pereche căsătorită, cu un copil sub 14 ani, suma lunară de 1434 de euro plus unele reduceri de preţuri la diferite servicii publice. Asta ar însemna un salariu brut de 9,73 de euro pe oră - pentru două persoane apte de muncă.  În Germania trăiesc la ora actuală 6,7 milioane de cetăţeni din ajutorul Harz IV.

Dacă liberalul Westerwelle crede că un ajutor social Hartz IV de 4,86 de euro este prea mult în comparaţie cu salariul unui angajat, n-are decât să accepte în sfârşit propunerile Uniunii Sindicatelor Germane (DGB) care cere un salariu minim pe economie de 7,50 euro - mai mic decât în Franţa sau Luxemburg, dar mai mare decât în Anglia. Numai 7 din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene nu au un salariu minim. Germania este una din ele. Şi întradevăr, mereu apar în presă ştiri despre salarii de ca. 3 euro care se mai plătesc ici colo.

Deci, cu un salariu minim garantat de lege se poate mării şi contribuţia Hartz IV fără a aluneca în decadenţa romană. Dar asta este probabil ultima soluţie la care se gândeşte reprezentantul politic al celor nu chiar săraci.
Anton Delagiarmata

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen