Sonntag, 26. September 2010

Saşi transilvăneni la Herbstwiesen din Ingolstadt

Dacă la Ingolstadt se opreşte circulaţia se rapară strada sau are loc o serbare mai mare. Oraşul care în dialectul bavarez mai poartă şi numele de Schanz, adică Şanţ, organizează în fiecare an aşa numitul Herbstfest, serbare de toamnă. Nu este altceva decât un Oktoberfest, marele festival de bere din München,  în miniatură. Şi cum nemţii din toată Germania vorbesc simplu de Wiesen, adică pajişte, cei din Ingolstadt şi-au creat o Herbstwiesen, deci o pajişte de toamnă.

Vineri (24 septembrie) la ora 17:20 un poliţist de circulaţie a oprit maşinile care circulau din nordul în sudul oraşului, în frunte un autobuz lung. Dacă autobuzele rămâneau în gara centrală imaginea inaugurării serbării de toamnă era alta, una mai frumoasă. Aşa, cele 72 de asociaţii şi 20 de fanfare care au alcătuit colorata paradă a porturilor au defilat pe lângă un exemplu din tablă şi sticlă a incapacităţii organizatorice a forului orăşenesc, răspunzător pentru organizarea acestui eveniment de tradiţie.

Videoul de mai jos arată fanfara şi membrii organizaţiei şvabilor transilvăneni din Şura Mare, care sau stabilit la Ingolstadt şi împrejurimi. Îi urmează membrii organizaţiei saşilor din restul Transilvaniei, şi ei stabiliţi de mult în această regiune bavareză. Prezenţa lor anuală la acest eveniment este o vădită îmbogăţire a paradei porturilor. Se pare că fotograful  Rössle este de aceeaşi părere, cum demonstrează fotografia sa din ediţia locală de azi a ziarului DONAUKURIER.

Saşii transilvăneni din Ingolstadt sunt bine organzaţi. Ei au pe lângă cele două fanfare şi un grup de dans pentru copii, unul de tineret şi un cor mixt foarte bun. În urma saşilor se poate vedea o formaţie de dans, alcătuită din tineri ai căror părinţi au emigrat cu ani în urmă din Vişeul de Sus (jud. Maramureş). Numai şvabii bănăţeni nu mai sunt prezenţi la astfel de manifestaţii a tradiţiilor şi porturilor populare din regiunea Ingolstadt, cu toate că aici trăiesc peste 5.000 de persoane originare din Banat. Portul lor popular de kirvai (mai ales fustele fetelor) este atât de complicat de confecţionat, de îngrijit şi chiar de purtat, încât adolescentele se feresc de tradiţiile părinţilor.

Altfel spus, şvabii bănăţeni sunt prima etnie germană din estul şi sudestul Europei care îşi pierde în Germania identitatea specific etnică. Mai concret: vor dispărea ca etnie. După o generaţie, urmele lor vor putea fi găsite doar în muzee şi ca anexă în unele cărţi istorice. Dar nici ceilalţi Aussiedler, cum sunt numiţi emigranţii germani din estul şi sudestul Europei, vor fi scutiţi de această soartă.
Anton Delagiarmata


Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen