Un film cu multe reflectări în prezent

Postul german de televiziune ZDF a transmis în cea de-a doua săptămână a lunii martie filmul în trei serii a câte 90 de minute Bella Germania. După 1950 în Germania era cunoscută și mult folosită expresia Bella Italia. Ea făcea parte din vocabularul care definea fenomenul de dezvoltare puternică a economiei germane, cunoscută sub denumirea Wirtschaftswunder, adică miracol economic. Începuse reconstrucția țării după războiul devastator și încetul cu încetul în țară se simțea un reviriment social. Unul câte unul putea să-și permită o mașină și un concediu în Italia.  Filosoful Harald Jähner a vorbit la recenta expoziție de carte din Leipzig referitor la acei ani despre „plăcerea de a se distra“. Bella Italia – o dragoste germană care nu s-a stins nici până azi. Bella Italia se intitula anul trecut o emisiune de divertisment foarte agreată de telespectatorii germani. Și chiar în aceste zile am scos o foaie de publicitate din cutia poștală care purta titlul Bella Italia.

Dar a existat începând cu anii 60 ai secolului trecut și sensul opus, adică Bella Germania. În această sintagmă sunt cuprinse visurile multor italieni care au încercat în acei ani să găsească o muncă în țara miracolului economic. Tema a fost abordată de scriitorul Daniel Speck în romanul său Bella Germania, apărut în anul 2016 la editura Fischer și devenit în scurt timp un bestseller. Pe baza acestui roman scriitorul german a scris și un scenariu pe care regizorul Gregor Schnitzler l-a transpus pe peliculă de film.

Cele trei serii cuprind perioada 1954 – 2013 și relatează cu permanente schimbări între trecut și prezent procesul dificil de acomodare a muncitorilor străini (Fremdarbeiter) în Germania. Acțiunea se rezumă însă la întâmplările dintr-o singură familie cu protagoniști din trei generații. Momentul conflictual care stă la baza întregii povestiri este generat de o dragoste nefericită dintre inginerul german Alexander (Christoph Letkowski) și italianca Giulietta (Silvia Busuioc - o actriță de origine moldovenească). Filmul a fost primit de critica germană cu o oarecare reținere. Eu personal am recepționat conținutul acestui film ca o poveste de dragoste. Se pare că unii critici s-au așteptat mai mult la un film cu mai multe accente sociale și nu la o poveste de dragoste, chiar dacă aceasta conține multe momente emoționante și păstrează o tensiune mereu resimțită până la finalul filmului. Tânăra Julia (Natalia Belitzki) află adevărul despre familia sa germană-italiană și mai ales despre moartea prematură a bunicii sale Giulietta abia în ultimele secvențe.

Atmosfera filmului trăiește de fapt din antagonismul tradițiilor familiare cu o puternică tendință patriarhală a familiilor italiene și gândirea progresistă a generației germane de după război, liberă și curățată de praful milenilor anterioare. Luptele interioare ale personajelor principale constituie coloana vertebrală a întregii povestiri. Acest efect dorit se putea obține numai cu o trupă de actori foarte buni care au reușit prin interpretarea rolurilor atribuite să ofere multor secvențe o puternică culoare psihologică. Filmul se bucură de dialoguri puternice, chiar și în condiția nefavorabilă de a fi mutilate de „alți doi autori“, cum a criticat Daniel Speck realizarea acestei pelicule pentru televizor.

Silvia Busuioc &
Christoph Letkowski
FotoQuelle: 
https://www.facebook.com/silviabusuioc

În timpul vizionării celor trei serii - 1.) Bella Germania Lʼamore – Dragostea, 2.) Bella Germania Il destino – Destinul, 3.) Bella Germania Il segreto – Secretul  - m-am gândit de câteva ori instantaneu la milioanele de români care azi lucrează și ei departe de locurile lor natale. Oare câte destine fericite și nefericite cuprinde această situație pentru România de loc îmbucurătoare? Se pare că de un destin fericit se poate bucura chiar una din actrițele din acest film: Silvia Busuioc - pentru mine o revelație în scena cinematografică internațională.

Anton Delagiarmata